Valentin Ceaprazaru

Lumina ne ajuta ca noi sa vedem lucrurile din jur. Simplu, right? Sa explic: eram aseara in parc, ma plimbam linistit cu rolele. Dupa o vreme incep, insa, sa nu ii mai vad pe oamenii care de asemenea se plimbau pe aleile din parc. Chiar si pe cei ce erau imbracati in culori deschise. Si am inceput sa ma gandesc la asta. Doar am terminat facultatea de fizica.Concluzii:

– poti sa ai cea mai vizibila culoare pe haine, fara lumina nu o sa fii vazut de cei din jurul tau.

– poti de asemenea sa ai cel mai intunecat tricou posibil, nici acum nu o sa fii observat (de multe ori ne dorim asta - cand jucam pititea)

– nu eu (cel despre care vorbim) sunt cel mai important, ci lumina.

Apoi am mers mai departe. M-am gandit ca de multe ori noi, oamenii, facem fapte bune (reprezentate prin “alb”) pentru a fi vazuti de cei din jurul nostru, sau pentru a ajunge in Rai. Insa uitam un lucru foarte important… trebuie sa avem o lumina care sa ne lumineze.

1 Ioan 1:5 Vestea, pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întuneric.

Dumnezeu este lumina, si doar in EL putem sa fim vazuti. Nu conteaza faptele noastre bune atata timp cat sunt facute in intuneric. Dumnezeu nu ia seama la ele. Ci dimpotriva, Biblia spune ca “sunt ca o haina manjita”.

Ioan 8:12 Isus le-a vorbit din nou, şi a zis: “Eu sînt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întunerec, ci va avea lumina vieţii.”

Doar prin Isus putem sa fim in lumina, nu prin incercarile noastre.

Unde te afli tu? Poti sa spui despre tine ca esti in Lumina? Sau inca incerci din rasputeri sa faci fapte bune pentru a ajunge in Rai?Daca este asa, sa stii ca doar Isus te poate ajuta.

Dupa doua saptamani de tabara am ajuns si eu acasa, si mi-am reluat viata in Bucuresti.

Tabara a fost foarte faina, provocatoare, obositoare, dar nu regret ca am mers acolo sa slujesc celor ce mi-au fost taberisti.

Tabara cu tinerii a avut ca tema “Ia o pauza”. Si de la cate lucruri nu trebuie sa luam noi pauza: televizor, ingrijorare, teama (aceastea sunt personale, tu stii lucrurile de la care tu trebuie sa iei pauza). In tabara asumarea acestei pauze a fost usor. Nu aveam munca, televizor, stiri, computerul meu, si alte lucruri care sa ma distraga de la a avea o relatie mai buna cu Dumnezeu si oamenii din jurul meu.

Acum cand am ajuns in Bucuresti voi vedea daca am invatat cu adevarat cum sa iau o pauza. Acest post se numeste LEVEL2 pentru ca vreau sa trec la un nou nivel in relatia cu Dumnezeu. Sa stau mai mult sa citesc, sa ma rog mai mult, sa investesc in prieteni, si nu numai.